Dictionar

Rezultate principale (Articulat):

Articulat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT articulatus

2. FR articulé

3. EN articulate; jointed

4. DE gegliedert; mit Gliedern

5. RU членистый

6. HU ízelt, tagolt, cikkelyes


Rezultate secundare (Articulat):

Articulat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. articulé/s/)

1. adj. (despre organisme, organe) format din articole (5).

2. (despre tulpini) formată din (inter)noduri.

3. s. f. pl. plante cu tulpina articulată.


Articulaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. articulation, lat. articulatio)

1. (anat.) încheietură, nod; loc de inserţie a unui organ pe altul; legătură (mobilă) între oase.

2. (tehn.) legătură între două corpuri solide, care permite rotirea lor în jurul unui ax.

3. mod de a pronunţa un sunet.


Articulatoriu, -ie

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. articulatoire)

1. referitor la articulaţie (3).


Inarticulat

Parte de vorbire: adj., s.n.pl.
Origine: (fr. inarticulé/s/)

1. adj. care nu este articulat, care se pronunță fără claritate; nearticulat.

2. (fig.) a cărui formă este imprecisă, neclară.

3. (anat.) care este dintr-o singură bucată, care nu are nicio articulație.

4. s.n.pl. subclasă de brahiopode primitive.


Nearticulat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT inarticulatus

2. FR inarticulé

3. EN inarticulate; non jointed

4. DE ungegliedert

5. RU несочлененный; нерaздельный; без члеников

6. HU tagolatlan, ízeletlen


Abarticular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abarticulaire, cf. lat. ab „de la” + articularius „articular”)

1. (med.) situat în vecinătatea unei articulații, dar nelegat de aceasta.


Acampsie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acampsie, cf. gr. a „fără” + kamptein „a îndoi”)

1. (med.) rigiditate anormală a unei articulații, reducând sau împiedicând total flexiunea acesteia.


Acromioclavicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acromio-claviculaire)

1. (despre o articulaţie şi ligamentul ei) care leagă acromionul cu clavicula.


Adjectival, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adjectival)

1. exprimat printr-un adjectiv.

2. articol ~ = articol care se aşază între un substantiv articulat precedat de prepoziţie.

3. (despre construcţii gramaticale) cu valoare de adjectiv.


Agalactie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agalactie)

1. absenţă a secreţiei de lapte după naştere.

2. ~ contagioasă = boală epizootică la oi şi capre, care se manifestă prin încetarea secreţiei de lapte şi prin leziuni la ochi şi la articulaţii.


Alveolar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alvéolaire)

1. referitor la alveole; cu alveole.

2. (despre un fenomen) articulat la nivelul alveolelor dinţilor superiori.