Dictionar

Rezultate principale (Asfalt):

Asfalt

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphalte, lat. asphaltus, gr. asphaltos)

1. rocă sedimentară, solidă, neagră, dintr-un amestec de bitum cu alte materiale minerale, în special pentru asfaltarea drumurilor.

2. orice îmbrăcăminte rutieră pe bază de bitum.


Rezultate secundare (Asfalt):

Asfalta

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. asphalter)

1. a acoperi un drum, un teren, o suprafață etc. cu un strat de asfalt.


Asfaltaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltage)

1. strat de asfalt pe suprafaţa unui element de construcţie.


Asfaltat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (asfalta)

1. acoperit cu un strat de asfalt.


Asfaltene

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltènes)

1. constituenţi ai asfalturilor din hidrocarburi cu greutate moleculară mare, insolubili în eter de petrol, care dau bitumului calitatea de aglomerat.


Asfaltic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asphaltique)

1. legat de asfalt; care conţine asfalt, impregnat cu asfalt; asfaltos.


Asfaltier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltier)

1. navă amenajată pentru transportat asfalt.


Amiezită

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amyésite || amiésite)

1. îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic, preparat la cald și așternut la rece.


Asfalt

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphalte, lat. asphaltus, gr. asphaltos)

1. rocă sedimentară, solidă, neagră, dintr-un amestec de bitum cu alte materiale minerale, în special pentru asfaltarea drumurilor.

2. orice îmbrăcăminte rutieră pe bază de bitum.


Asfalta

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. asphalter)

1. a acoperi un drum, un teren, o suprafață etc. cu un strat de asfalt.


Asfaltaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltage)

1. strat de asfalt pe suprafaţa unui element de construcţie.


Asfaltene

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphaltènes)

1. constituenţi ai asfalturilor din hidrocarburi cu greutate moleculară mare, insolubili în eter de petrol, care dau bitumului calitatea de aglomerat.


Asfaltic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. asphaltique)

1. legat de asfalt; care conţine asfalt, impregnat cu asfalt; asfaltos.