Rezultate principale (Asimilare):
Parte de vorbire: s.
Origine: ( asimila)
2. fenomen fonetic, transformarea unui sunet sub influenţa altuia aflat în apropiere, în sensul dobândirii unei caracteristici asemănătoare; asimilaţie.
3. ~ progresivă = asimilare realizată din sunetul anterior; ~ regresivă = asimilare realizată din sunetul posterior.
Rezultate secundare (Asimilare):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaphylaxie)
1. creştere a sensibilităţii organismului faţă de anumite substanţe prin asimilarea unor doze foarte mici.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. assimilable)
1. care poate fi asimilat; care este susceptibil de asimilare.
2. (politică) care este susceptibil să se integreze într-o societate, până la punctul de a se asemăna cu ceilalți.
3. care poate fi integrat într-un alt corp ierarhic prin echivalență.
4. (despre alimente) care este capabil de transformare organică.
5. (despre sol) elemente ~e = elemente din sol pe care plantele le pot absorbi și, după ce le-au supus transformărilor corespunzătoare, le pot incorpora în substanțele proprii.
6. (antonime) neasimilabil, inasimilabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( asimila)
2. fenomen fonetic, transformarea unui sunet sub influenţa altuia aflat în apropiere, în sensul dobândirii unei caracteristici asemănătoare; asimilaţie.
3. ~ progresivă = asimilare realizată din sunetul anterior; ~ regresivă = asimilare realizată din sunetul posterior.
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. assimilateur)
1. (cel) care asimilează.
2. care urmăreşte asimilarea forţată a unui grup social sau naţional a culturii etc..
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assimilation, lat. assimilatio)
1. asimilare.
2. totalitatea proceselor metabolice de sinteză care au loc în organismele vii; anabolism.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. catabolisme)
1. (biol.) fază a metabolismului în timpul căreia materialele asimilate de țesuturi sunt transformate în energie; mulțimea reacțiilor de degradare moleculară ale organismului în cauză; dezasimilare, dezasimilație.