OK
X
asociat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
sociatus
2.
FR
associé
3.
EN
associated
4.
DE
vergesellschaftet
5.
RU
сrруппировaнный
6.
HU
társult
agregat; adunat; asociat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
aggregatus
2.
FR
agrégé;
réuni;
associé;
assemblé
3.
EN
aggregate;
assembled
4.
DE
angehäuft;
angesammelt
5.
RU
собрaнный
6.
HU
tömeg,
összeállt,
egyesített,
összekötött
asociat, -ă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. associé, it. associato)
1.
(cel)
care
face
parte
dintr-o
asociație.
asociație
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
association
2.
FR
association
3.
EN
association
4.
DE
Assoziation;
Gesellschaft;
Gemeinschaft
5.
RU
aссоциaция
6.
HU
társulás
asociație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. association)
1.
asociere,
unire,
întovărășire.
2.
(biol.)
grupare
a
indivizilor
unei
singure
specii
sau
ai
unor
specii
diferite.
3.
grupare,
unire
constituită
printr-un
statut.
4.
legătură
specifică
între
două
sau
mai
multe
procese
și
produse
psihice
(reprezentări,
idei,
sentimente
etc.).
5.
(chim.)
~
moleculară
=
grupare
de
două
sau
mai
multe
molecule
identice.
asociație vegetală; fitocenoză
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
associatio
plantarum;
phytocoenosis
2.
FR
association
végétale;
phytocénose;
communuaté
des
plantes
3.
EN
plant
association;
plant
community;
phytocoenosis;
plant
society;
vegetation
unit
4.
DE
Assoziation;
Phytozönose;
Phytocoenose;
Pflanzengesellschaft;
Pflanzengemeinschaft
5.
RU
рaстительное
сообщество;
фитоценоз
6.
HU
növénytársulás,
fitocönózis
asociaționism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. associationnisme)
1.
concepție
în
psihologie
potrivit
căreia
întreaga
dezvoltare
a
vieții
psihice
trebuie
explicată
prin
asociațiile
dintre
diverse
stări
și
fenomene
psihice
elementare.
acervul
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. acervule, lat. acervulus)
1.
mic
grăunte
de
calcar,
în
glanda
pineală.
2.
grămadă
mică.
3.
glomerul
de
flori
sau
de
fructe.
4.
gonidiofori
asociați
la
ciupercile
parazite.
5.
himeniu
nud.
acidocetoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acido-cétose)
1.
boală
în
care
sunt
asociate
acetonemia
și
acidoza.
acorie (1)
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. acorie, cf. gr. kore „pupilă”)
1.
(med.)
absență
congenitală
a
pupilei,
asociată
în
general
cu
aniridia
(absența
irisului).
aliterar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. aliterarisch)
1.
care
nu
este
asociat
cu
literatura;
neliterar.
aport 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apport)
1.
contribuție
a
unei
persoane
sau
colectivități
la
o
întreprindere,
la
o
acțiune
comună.
2.
bunuri
(i)mobile,
bani,
valori
pe
care
un
asociat
le
aduce
într-o
unitate
economică.
3.
capital
cu
care
un
acționar
contribuie
la
o
societate
pe
acțiuni.
apractoagnozie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. apracto-agnosie)
1.
(med.)
apraxie
asociată
cu
agnozie;
pierderea
capacității
de
a
folosi
obiectele
uzuale
(apraxie),
asociată
cu
incapacitatea
de
a
le
recunoaște
natura
sau
funcția
(agnozie).