Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autocéphale)
1. (religie) care se bucură de autocefalie; care se conduce singur; independent, (înv.) neatârnat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. babine)
1. partea groasă, care atârnă, a buzelor unor animale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ballant)
1. (despre braţe, picioare etc.) care atârnă, se balansează.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bélière)
1. inel folosit pentru a suspenda un ceas de buzunar, o sabie etc.; verigă de care se atârnă sabia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. cornice)
1. vergea de lemn sau de metal de care se atârnă perdelele sau draperiile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fanon)
1. lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor.
2. îndoitură a pielii care atârnă sub gât, la bovine şi la unele rase de ovine.