Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autonomie, lat. autonomia)
1. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voinţă.
2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală.
4. distanţă maximă pe care o poate parcurge o navă sau timpul maxim de zbor al unui avion (elicopter) fără refacerea plinurilor de combustibil.
5. calitate a unui cuvânt de a avea un sens lexical deplin.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autonome, gr. autonomos)
1. care se bucură de autonomie; independent.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autonomisme)
1. tendință pentru autonomie; autonomie.
2. doctrină politică care susține dobândirea sau conservarea autonomiei politice a unei națiuni sau regiuni.
3. atitudine teoretică în estetică, teoria artei și critica de artă care exagerează autonomia esteticului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. commune)
1. oraş medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică.
2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate.
3. ~ primitivă = prima formaţiune social-economică din istoria societăţii, cu nivelul scăzut al forţelor de producţie, proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi egalitatea în repartiţia produselor.
4. C~a din Paris = formă de guvernare a oraşului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C~elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. congrégationaliste)
1. I. referitor la congregaționalism, sistem ecleziastic protestant în care comunitățile religioase locale au o mare autonomie.
2. II. adept al congregaţionalismului.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. décentraliser)
1. a acorda autonomie (administrativă) organelor locale ale administraţiei de stat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (maiorescian + -ism)
1. stil creator, deschis faţă de fenomenul cultural, care promovează principiul autonomiei esteticului şi criteriul estetic în judecata de valoare a poeziei.