Rezultate principale (Bătrâneţe):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (bătrân + -ețe)
1. perioada de viață care urmează vârstei mijlocii (după șaizeci și cinci, șaptezeci de ani) și care se caracterizează prin scăderea treptata a funcțiilor fiziologice.
2. stare în care se află o persoană în vârstă, care de obicei se traduce prin slăbirea organismului, scăderea forței fizice și a abilităților mentale; decrepitudine.
3. (cu sens colectiv) oameni bătrâni, bătrânime.
4. (var. înv.) bătrâneață, bătrâneță.
5. (antonime) junețe, tinerețe.
Rezultate secundare (Bătrâneţe):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. décrépitude)
1. stare de bătrâneţe înaintată prin slăbire excesivă şi pierderea aproape totală a forţelor; ramolisment.
2. (fig.) decădere, declin avansat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dédentition)
1. pierdere a dinţilor (la bătrâneţe).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. aetas)
1. fiecare dintre perioadele vieții umane (copilărie, tinerețe, maturitate, bătrânețe).
2. timpul scurs de la nașterea unei ființe până la un anumit moment din viața ei; vârstă.
3. perioade trecute din viața unei persoane, animal sau lucru, cu indicație exactă sau cu diverse aproximări; perioadă de viață.
4. perioadă a vieții umane care merge de la 60 de ani încolo.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. geraios „bătrân”)
Parte de vorbire: prefix
Origine: (grec. geron „bătrân”)
1. „bătrân, bătrânețe, senilitate, senescență”.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. géront/o/-, géri/o/-, -gérie, géro-, cf. gr. geron, -tos)