Dictionar

bătrânime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (bătrân + -ime)

1. mulțime de bătrâni; oameni bătrâni; bătrânet, bătrânețe.
2. (înv.) antichitate.
3. (anton.) tinerime.
 
 

bonetă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bonnet)

1. scufie pe care o poartă copiii și bătrânii; tichie.
2. (mil.) acoperământ de cap fără cozoroc.
 

catabioză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. catabiosis)

1. degenerare a celulelor ca urmare a maturării și îmbătrânirii.
2. procesul de îmbătrânire și degradare fizică.
 

citogerontologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cito- + gerontologie)

1. ramură a gerontologiei care studiază îmbătrânirea la nivelul celular.
 
 

filogerontic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. phylogérontique)

1. (despre organisme) aflat în faza de îmbătrânire a evoluției sale.