Dictionar

Rezultate principale (Bibliotecă):

Bibliotecă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliotèque, lat. bibliotheca)

1. colecţie de cărţi, manuscrise, publicaţii periodice etc., aranjate şi clasate într-o anumită ordine; instituţie, local care o adăposteşte.

2. mobilă, raft, dulap pentru păstrarea cărţilor.

3. nume dat unor colecţii de tipărituri, identice ca aspect, care tratează teme dintr-un domeniu oarecare.

4. colecţie de programe într-o unitate de informatică.


Rezultate secundare (Bibliotecă):

Bibliotecar, -ă

Parte de vorbire: I. s.m.f., II. s.n., III. adj.
Origine: (fr. bibliothécaire)

1. I. persoană care se ocupă cu administrarea unei biblioteci; (prin ext.) persoană care lucrează într-o bibliotecă.

2. II. program care permite crearea, actualizarea şi utilizarea unei biblioteci.

3. III. care se referă la bibliotecă.

4. (var.) biblioticar.


Bancaizăn

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bankeisen)

1. bucată de fier la bancul tâmplarului.

2. piesă de fier cu care se fixează în perete un dulap, o bibliotecă.


Bibliobuz

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliobus)

1. autobuz amenajat ca bibliotecă itinerantă.


Bibliotecar, -ă

Parte de vorbire: I. s.m.f., II. s.n., III. adj.
Origine: (fr. bibliothécaire)

1. I. persoană care se ocupă cu administrarea unei biblioteci; (prin ext.) persoană care lucrează într-o bibliotecă.

2. II. program care permite crearea, actualizarea şi utilizarea unei biblioteci.

3. III. care se referă la bibliotecă.

4. (var.) biblioticar.


Catalografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catalographie)

1. ramură a biblioteconomiei care studiază principiile şi metodele întocmirii cataloagelor de bibliotecă, de muzeu.


Colaţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collation)

1. colaţionare.

2. date într-o fişă de bibliotecă privind paginaţia şi numărul de volume, formatul, ilustraţiile şi materialul însoţitor.

3. drept de a conferi un beneficiu, un grad universitar etc.

4. gustare.


Cotă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cote, lat. quato)

1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli.

2. parte dintr-un tot căreia i se o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie.

3. contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el.

4. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile.

5. ~a bursei = nivelul cursului valutar la bursă.

6. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare.

7. nivelul la care navighează un submarin.

8. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu.

9. fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen.

10. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate.