Dictionar

Biologic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biologique)

1. referitor la biologie.

2. chimie = biochimie; armă = armă care utilizează organisme vii.


Fitobiologic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT phytobiologicus

2. FR phytobiologique

3. EN phytobiological

4. DE phytobiologisch

5. RU фитобилоrический

6. HU fitobiológiai, növénybiológiai


Repaus biologic

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT status latens

2. FR vie relentie

3. EN resting state

4. DE Ruhestand; Ruheperiode; latenter Zustand

5. RU стaдия покоя

6. HU biológiai nyugalmi állapot


Acidogeneză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acidogenèse)

1. proces de formare a unui acid.

2. (biol.) reprezintă a doua etapă (din patru) a digestiei anaerobe și este o reacție biologică în care monomerii simpli sunt transformați în acizi grași volatili.


Aclimata

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. acclimater)

1. a se obișnui cu un nou mediu biologic; a se obișnui cu noi condiții de viață, activitate, gândire; a (se) aclimatiza.

2. (antonim) a dezaclimata.


Actinobiologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinobiologie)

1. ramură a biologiei care studiază acţiunea şi efectele radiaţiilor asupra organismelor.

2. studiul efectelor biologice ale radiaţiilor.


Actinologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinologie)

1. disciplină care studiază efectul radiațiilor asupra funcțiilor biologice ale organismelor.


Acupresură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Akupresur)

1. (med.) acupunctură în exercitarea unei presiuni, a unui masaj la nivelul punctelor cu activitate biologică; presopunctură.


Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.