blastomer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blastomère)

1. celulă din segmentarea zigotului în prima fază.

clivaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. clivage)

1. proprietatea unor minerale sau roci de a cliva.
2. divizare a zigotului în blastomere.
3. (psih.) scindarea persoanei sau coexistența unor grupuri asociative distincte.
4. (fig.) separare; fisură.

ectomer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. ectomere)

1. blastomer care participă la formarea ectodermului.

lecitoblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lécithoblaste)

1. gălbenuș care conține blastomere.

macromer

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Makromer, fr. macromère)

1. blastomer mare care apare în timpul segmentării inegale a unui ou fecundat.
2. (anton.) micromer.

micromer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. micromère)

1. celulă mică rezultată din diviziuni succesive ale blastomerelor, la începutul segmentării oului.

segmentație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. segmentation)

1. acțiunea de a (se) segmenta și rezultatul ei; divizare în segmente; segmentare.
2. (anat.) împărțirea unui organ, a unui membru sau a unei părți a corpului în segmente.
3. (embriol.) proces de diviziune a oului în numeroase celule (blastomere), care formează morula.
4. (lingv.) operație care constă în decuparea unui enunț pentru a dezvălui unitățile (sau segmentele) care îl constituie.
5. (inform.) tehnică care vizează împărțirea memoriei RAM sau a memoriei virtuale în segmente caracterizate prin adresa lor de pornire și dimensiunea lor.
6. (var.) segmentațiune.