Rezultate secundare (Bomb):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bomber)
1. tr., refl. a da (unui obiect), a căpăta forma convexă.
2. tr. (fig.) a umfla, a scoate (pieptul) în afară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bombe)
1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviaţie.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacţia de fuziune în lanţ a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datoreşte energiei termonucleare dezvoltate prin reacţia de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupţiei.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanţe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) ştire, fapt care produce senzaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bombacées)
1. familie de plante dicotiledonate cu tulpina arborescentă, groasă, care serveşte ca rezervor de apă: baobabul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bombage)
1. deformare a unei plăci având o suprafaţă convexă.
2. deformare prin bombare a capacelor cutiilor de conserve în urma alterării conţinutului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bombement)
1. convexitate a părții carosabile a unei șosele, care asigură scurgerea apelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. bombăni)
1. faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală.
2. vorbire înceată și greu inteligibilă (prin care cineva își manifestă nemulțumirea).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. américium)
1. (chimie) element radioactiv sintetic aparținând seriei chimice a actinidelor, obținut din uraniu prin bombardarea acestuia cu particule α accelerate, cu numărul atomic 95 și simbolul Am.
2. (var.) americium.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. empennage)
1. organ de stabilizare şi de comandă din planuri fixe şi mobile, în partea din spate a fuzelajului unui avion.
2. aripioarele unui proiectil, ale unei bombe de avion.
4. dispozitiv al unei giruete care indică direcţia vântului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. ampolloso)
1. (despre stil) emfatic, bombastic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atomique)
1. referitor la atomi, specific atomilor.
2. număr ~ = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabelul periodic al elementelor; energie ~ă = energie nucleară; bombă ~ă = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară.
3. care foloseşte armele atomice.
Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (fr. bahut)
1. cufăr mare din lemn căptușit adesea cu piele și accesorii, cu capac bombat, folosit în mod obișnuit în Evul Mediu pentru transport.
2. (prin ext.) dulap sau bufet de formă veche; scrin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balustre)
1. stâlp scurt, bombat la partea inferioară, dintr-o balustradă.
2. parte laterală a capitelului ionic.
3. compas pentru trasarea circumferinţelor de diametru mic.