Parte de vorbire: adj.
Origine: (brăzda)
1. acoperit sau străbătut de brazde.
2. (figurat) (despre fața omului) cu cute, cu zbârcituri; zbârcit, ridat, cutat.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
3. EN furrowed; sulcate; grooved
4. DE gefurcht; ausgefrucht; gekehlt; gepflügt
5. RU бороздчaтый
6. HU barázdás, sáncolt; durván rovátkolt, árkolt
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carlin)
1. câine de agrement cu corpul scurt, capul masiv, rotund şi brăzdat de riduri şi cu botul pătrat şi scurt; mops.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. labyrinthiforme)
2. (biologie) brăzdat cu forme tortuoase pe suprafața sa.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scalaire)
1. peşte teleostean de acvariu, originar din America de Sud, având corpul discoidal, cu reflexe aurii şi brune, brăzdat de dungi transversale negre sau gri şi ochiul înconjurat cu roşu.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. sulc/i/-, -sulque, cf. lat. sulcus)
1. „despicat, crestat, brăzdat”.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. sulcatus)
1. (bot.) (despre organe) având brazde adânci, înguste; brăzdat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (brăzda + -re)
1. acțiunea de a (se) brăzda și rezultatul ei; brăzdat, brăzdătură.
2. tragere de brazde cu plugul.
3. lăsare de dâre în urma roților, a corăbiilor etc.
4. ridare.