Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. broder)
2. (fig.) a inventa, a născoci.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (broda)
1. acțiunea de a broda; brodare.
2. coasere, în relief, cu mâna sau cu mașina.
3. (fig.) dezvoltare a unei întâmplări, a unei povestiri, adăugând detalii imaginare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brodeur)
1. lucrător care se ocupă cu broderia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. broderie)
1. artă a decorării unei ţesături cu motive ornamentale cusute în relief cu fire din diferite materiale; compoziţia ornamentală însăşi.
2. (p. ext.) ornamentaţie fină.
3. (muz.) ornament melodic realizat prin alternarea unei note dintr-un acord cu cea superioară sau inferioară, depărtată cu un (semi)ton.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brodeuse)
1. femeie care lucrează broderii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. germ. Butterbrot, rus. бутерброд)
1. pâine sau felie de pâine cu unt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ajour)
1. broderie artistică pe pânză, din spaţii rărite.
2. rărituri de-a lungul unei ţesături.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. broder)
2. (fig.) a inventa, a născoci.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (broda)
1. acțiunea de a broda; brodare.
2. coasere, în relief, cu mâna sau cu mașina.
3. (fig.) dezvoltare a unei întâmplări, a unei povestiri, adăugând detalii imaginare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brodeur)
1. lucrător care se ocupă cu broderia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brodeuse)
1. femeie care lucrează broderii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cordonnet)
2. şiret foarte fin de mătase, aur sau argint, folosit în broderie.