Dictionar

Rezultate secundare (Câine):

Afgan, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afghan)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Afganistan.

2. (s. f.) limbă indo-europeană vorbită de afgani.

3. s. m. câine de companie decorativ, de origine afgană.


Aport 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apporte)

1. (pentru a îndemna un câine aducă vânatul doborât) adu! caută!


Aportor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. apporteur)

1. câine de vânătoare care aduce vânatul.


Aret

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arrêt)

1. poziţie a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul.

2. câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât.


Barbet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barbet)

1. câine prepelicar, cu părul creţ, specializat în vânătoarea de baltă.


Barzoi

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. barzoi)

1. câine rusesc cu siluetă graţioasă şi zveltă, folosit la vânătoare şi agrement.