cârciumar

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (cârciumă + -ar)

1. proprietar de cârciumă; persoană care ține o cârciumă.
2. (var.) cărcimar, cârșmar; (var. reg.) câjmar, crăcimar, crâcimar, crâjmar, crâșmar, crijmar, crișmar.

bombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bombe)

1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) știre, fapt care produce senzație.

saloon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. saloon)

1. cârciumă, bar în vestul american.

speluncă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. spelunca, fr. spélunque)

1. local, cârciumă cu aspect urât; bombă.

tavernă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. taverne, germ. Taverne)

1. cârciumă sărăcăcioasă, murdară (la subsol).

zinnie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. zinnia, germ. Zinnie)

1. (bot.) plantă erbacee, din Mexic, cu flori frumoase, cu un colorit variat; (pop.) cârciumăreasă.
2. (var.) zinie.

birtaș

Parte de vorbire:  s.m. (înv.)  
Etimologie: (birt + -aș)

1. proprietar al unui birt; cel care ține un birt; cârciumar, hangiu.
2. (var.) (reg.) birtar.