Cățelușă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cățea + -ușă)

1. (zool.) diminutiv al lui cățea; cățea (mică). (var.) cățălușă.

---

Tăbălușcă

Parte de vorbire: s.f. (Transilv.)
Origine: (din tăbălușă, cu schimbare de sufix)

1. (zool.) diminutiv al lui cățea; cățea (mică); cățelușă, (Transilv.) tăbălușă.

---

Tăbălușă

Parte de vorbire: s.f. (Transilv.)
Origine: (necunoscută)

1. (zool.) diminutiv al lui cățea; cățea (mică); cățelușă, (Transilv.) tăbălușcă.

---