carusel
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. carrousel)
Etimologie: (fr. carrousel)
1. instalaţie din mai mulţi căluţi de lemn, pe care încalecă copiii şi care se învârtesc pe o pistă circulară; căluşei.
2. dispozitiv circular pentru manutenţiune (1).
3. ~ aerodinamic = turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării forţelor aerodinamice; strung-~ = strung cu axa de rotaţie verticală, la prelucrarea pieselor grele de înălţime mică.
4. reprezentaţie a unui grup de călăreţi care execută o serie de mişcări de dresaj.
5. circulaţie intensă de vehicule în diverse sensuri.
6. (fig.) succesiune rapidă de oameni, de lucruri.
cavalcadă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. cavalcade)
Etimologie: (fr. cavalcade)
1. plimbare călare făcută în grup.
2. grup de călăreţi în goană, la plimbare.
ecvestru, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. équestre, lat. equester, -tris)
Etimologie: (fr. équestre, lat. equester, -tris)
1. de călăreţ; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare.
gentlemen-rider
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (engl. gentlemen rider)
Etimologie: (engl. gentlemen rider)
1. călăreţ neprofesionist.
jocheu
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr., engl. jockey)
Etimologie: (fr., engl. jockey)
1. călăreţ profesionist care călăreşte caii la curse şi la antrenamente.
meharist
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. méhariste)
Etimologie: (fr. méhariste)
1. călăreţ pe un mehari.