Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. avestique)
2. limba ~ă (şi s. f.) = limbă veche iraniană, derivată din zendă, în care sunt scrise cărţile Avestei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Biblioklast)
1. cel care manifestă tendinţa patologică de a distruge sau mutila cărţile.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. bibliophage)
1. (insectă) care distruge cărțile și actele; care mănâncă cărți.
2. (figurat) care „devorează” o carte prin lectură avidă și rapidă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliophilie)
2. ramură a bibliologiei care studiază cărţile sub raportul rarităţii, al valorii lor artistice.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (germ. Bibliophobe, engl. bibliophobe)
1. persoană care urăște cărțile, cititul; dușman al cărților.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bibliologie)
1. disciplină care studiază cărţile din punctul de vedere al formelor în care se prezintă, al istoricului lor etc.