Dictionar

Rezultate secundare (Căsătorită):

Celibat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. célibat, lat. caelibatus)

1. starea civilă a unei persoane care nu este încă căsătorită sau care nu se căsătorește.

2. faptul de a fi celibatar, de a nu fi căsătorit.

3. (prin ext.) viață fără partener, viață de continență conjugală.

4. (în unele profesii) clauză de ~ = rezilierea contractului în cazul în care salariatul se căsătorește.


Celibatar, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. célibataire)

1. I. care trăiește în celibat, pentru o vreme sau pentru totdeauna.

2. care nu este căsătorit, care nu a fost niciodată căsătorit și care are vârsta legală pentru a putea fi.

3. II. persoană care trăiește în celibat, prin vocație sau din necesitate.

4. persoană (în special bărbat) care nu este și nu a fost niciodată căsătorită.


Consoartă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. consors, -tis)

1. femeie căsătorită considerată în raport cu bărbatul ei; soţie, nevastă.

2. (politică) soția unui șef de stat.


Familist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (familie + -ist)

1. persoană căsătorită, care şi-a întemeiat o familie.

2. (var.) (înv.) familistru.

3. (antonime) burlac, celibatar, nefamilist.


Matroană

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., it. matrona, fr. matrone)

1. femeie căsătorită în aristocraţia romană.

2. (ir.) femeie matură, respectabilă.


Poliandră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. polyandre)

1. (floare) cu stamine numeroase.

2. (femeie) căsătorită în acelaşi timp cu mai mulţi bărbaţi.