abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

algofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. algophilie)

1. căutarea patologică a senzațiilor dureroase.

algomanie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. algomanie)

1. căutare patologică a plăcerii în durere.

argonaut

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argonaute, gr. argonautes)

1. (mit.; pl.) eroi antici greci care au plecat în Colchida (pe corabia „Argo”) în căutarea lânii de aur.
2. (fig.) navigator îndrăzneț.
3. moluscă cefalopodă din mările calde.

aventuros, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aventureux, it. aventuroso)

1. care are caracter de aventură sau gust pentru aventură; care constituie o aventură.
2. (despre oameni) înclinat să se angajeze în aventură, într-o încercare dificilă, periculoasă, plină de neprevăzut.
3. (despre oameni) care iubește aventura, se lansează de bunăvoie în aventuri; amator de acțiuni îndrăznețe și riscante.
4. care abundă, care este plin de aventuri (ex. viață aventuroasă).
5. plin de riscuri (ex. proiect ~).
6. care îl caracterizează pe cavalerul rătăcitor în căutare de aventuri.
7. predispus la aventuri amoroase.

baciloscopie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bacilloscopie)

1. test de căutare a bacilului tuberculozei în organele, în excrețiile și în produsele patologice.