Rezultate secundare (Calomniat):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. calomniateur)
1. I. care cuprinde o calomnie; care calomniază; calomnios.
2. II. persoană care calomniază, care vorbește pe cineva de rău pe nedrept, care spune lucruri neadevărate despre cineva, care discreditează pe cineva.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. calomnieux)
1. care calomniază; care conține o calomnie; care posedă trăsăturile calomniei; calomniator, clevetitor, defăimător.
2. (antonime) flatant, laudativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détracteur, lat. detractor)
1. cel care caută să micşoreze meritele cuiva; defăimător, bârfitor, calomniator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. infamatore)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (autocalomnia)
1. calomniere de către sine însuși; (rar) autocalomniat.