Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. camaraderie)
1. legătură prietenească; colegialitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collégialité)
1. atitudine, sentimente colegiale; camaraderie.
2. principiu potrivit căruia conducerea unor organe sau organizaţii se exercită colectiv.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + colegial)
1. lipsit de camaraderie.
Parte de vorbire: s.f. (rar)
Origine: (fr. contubernalité, cf. lat. contuberna „coleg de tabără”)
1. starea de camaraderie; frăție de arme.