Dictionar

capucin, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. capucin, it. cappuccino „purtând glugă”)

1. călugăr catolic dintr-unul dintre ordinele franciscane.
2. maimuță din America, cu barbă lungă (care amintește de cea a capucinilor).
 

capucinadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capucinade)

1. afectare a devoțiunii.
2. (fam.) predică, discurs moralizator.
 

capucino

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cappuccino)

1. cafea cu lapte spumos (și coniac sau rom) cu cacao; capuținer.
 

capucin, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. capucin, it. cappuccino „purtând glugă”)

1. călugăr catolic dintr-unul dintre ordinele franciscane.
2. maimuță din America, cu barbă lungă (care amintește de cea a capucinilor).
 

galică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. gallica)

1. încălțăminte romană provenind din Galia.
2. sanda de capucin.