Parte de vorbire: s.f.
Origine: (autocaracteriza)
1. faptul de a se autocaracteriza; (rar) autocaracterizat.
2. caracterizare de către sine însuși prin enunțarea celor mai tipice sau importante caracteristici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Hypercharakterisierung)
1. cumul de mijloace morfologice pentru evidenţierea unei singure valori lexicale sau gramaticale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + definiție)
1. caracterizare a propriei persoane; autocaracterizare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. schița)
1. acțiunea de a schița și rezultatul ei; desenare, conturare din câteva trăsături; caracterizare sumară, prezentare schematică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (autocaracteriza)
1. faptul de a se autocaracteriza; (rar) autocaracterizat.
2. caracterizare de către sine însuși prin enunțarea celor mai tipice sau importante caracteristici.