Rezultate secundare (Caustic):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caustique, lat. causticus, gr. kaustikos)
1. adj. (despre substanţe) care distruge ţesuturile animale şi vegetale.
2. (fig.) muşcător, ironic, răutăcios, satiric.
3. s. f. pată luminoasă obţinută într-un sistem optic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. causticité)
1. proprietate a unor substanţe de a fi caustice.
2. (fig.) tendinţa, faptul de a fi caustic.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (caustic + -iza)
1. a caustifica.
2. (fig.) a da un caracter ironic, incisiv.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrimonie)
1. caracter agresiv, caustic al cuiva, sarcasm.
2. dispoziție proastă exprimată prin remarci acerbe sau printr-un ton acrimonios.
3. (antonime) afabilitate, amenitate, bunăvoință.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrimonieux)
1. care denotă acrimonie, acreală; caustic, muşcător, sarcastic.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. cathérétique)
1. (substanță, medicament) caustic slab.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cathérèse)
1. stare de slăbiciune, de prostraţie, produsă de un medicament.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. causticité)
1. proprietate a unor substanţe de a fi caustice.
2. (fig.) tendinţa, faptul de a fi caustic.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. caustification)
1. a transforma o soluţie apoasă de carbonaţi alcalini în alcalii caustice; a causticiza (1).