OK
X
cavalerie 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. cavalleria, fr. cavalerie)
1.
demnitatea,
rangul
de
cavaler
al
unui
ordin.
cavalerie 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. kavaleriia, fr. cavalerie)
1.
armă
tactică
și
strategică
folosind
calul
ca
mijloc
de
deplasare
și
de
luptă.
ală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. ala)
1.
unitate
tactică
de
cavalerie
în
armata
romană,
din
auxiliari.
catafract
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cataphracte)
1.
s.
n.
platoșă
grea,
din
diferite
materiale,
pentru
om
și
pentru
cai.
2.
s.
m.
oșteni
ai
cavaleriei
grele
înzăuați,
împreună
cu
caii
lor,
în
astfel
de
platoșă.
cavalerist
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (rus. кавалерист)
1.
cel
care
servește
în
cavaleria
militară;
militar
din
cavalerie.
divizion
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. divizion, fr. division)
1.
subunitate
de
artilerie
sau
de
cavalerie
din
mai
multe
baterii
sau
escadroare.
2.
unitate
de
nave
militare
cu
aceeași
destinație.
escadron
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. eskadron, fr. escadron)
1.
s.
n.
subunitate
de
cavalerie
sau
blindate,
echivalentă
companiei.
2.
unitate
a
armatei
americane
a
aerului.
hiparh 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hipparque)
1.
(în
Grecia
antică)
comandant
al
unei
unități
de
cavalerie.