Centromer

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. centromère)

1. regiune prin care cromozomul se ataşează de fibrele fusului în timpul diviziunii celulare.

---

Acentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acentrique, lat. acentricus)

1. (despre cromozomi) nedispus în centru.

2. lipsit de centromere.

---

Acrocentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrocentrique)

1. cu centromerul la unul din capetele cromozomului.

---

Multicentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. multicentric)

1. având mai multe centre (de origine).

2. (despre cromozomi) cu mai multe centromere; policentric.

3. (antonim) monocentric.

---

Policentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. polycentrique)

1. care are mai multe centre.

2. (despre cromozomi) cu mai multe centromere; multicentric.

3. (antonim) monocentric.

---

Telocentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. télocentrique)

1. (despre cromozomi) cu centromer terminal.

---

Telocromozom

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. télochromosome)

1. cromozom cu centromer terminal.

---