borș

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (din rus., ucr. borșci)

1. zeamă acră preparată din tărâțe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă; p. ext. ciorbă preparată cu această zeamă.
2. expr. a-i sufla (cuiva) în ~ sau a sufla în ~ul cuiva = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva.
3. (fam.) a mânca ~ = a minți.
4. a-i da (cuiva) ~ul = a-i țâșni cuiva sângele din nas.
5. a se face ~ = a se înfuria.
6. (arg.) sânge.

schimbea

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (tc. ișkembe, cf. bg. skembe)

1. stomac al rumegătoarelor.
2. ciorbă de burtă, fel de mâncare oriental din burtă sau măruntaie de miel.
3. (var.) schembea, (Mold.) șchiombea.

ciorboaică

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (ciorbă + -oaică)

1. ciorbă multă fără consistență; ciorbărie.