Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. citadelle, it. cittadella)
1. fortăreaţă medievală care domina un oraş.
2. oraş (întărit).
3. cetate, castel construit în afara zidurilor unui oraş, în scop de apărare.
4. (fig.) bastion, focar, centru (al unei mişcări).
5. compartiment pe navele mari de luptă, limitat de pereţi etanşi la gaze şi radiaţii.