Rezultate secundare (Comerciant):
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (cf. fr. commerçant, it. commerciante)
1. cel care face comerț particular; negustor, neguțător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. Engrossist)
1. comerciant care face comerţ angro.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. entrepositaire)
1. comerciant care are mărfuri în antrepozit.
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (germ. bankrottieren)
1. a suferi o bancrută; a nu-și mai putea face plățile (în calitate de comerciant, industriaș et cetera); a da faliment.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banqueroute, it. bancarotta)
1. situaţie a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. bijoutier)
1. persoană care produce sau vinde bijuterii; comerciant de bijuterii; giuvaergiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. borghesia, după fr. bourgeoisie)
1. (în feudalism) populaţia oraşelor; târgoveţii, orăşenii.
2. clasă socială dominantă în orânduirea capitalistă, proprietară a principalelor mijloace de producţie.
3. mica ~ = categorie socială intermediară reprezentând micii producători de mărfuri şi micii comercianţi de la oraşe şi sate.