Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. compatir)
1. a avea, a manifesta milă faţă de suferinţele sau de nenorocirea cuiva; a compasiona.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. commiserativo)
1. care arată comizerație, compătimire; compătimitor.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (it. compassionare)
1. a arăta, a exprima compasiune pentru cineva; a compătimi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compassion, lat. compassio)
1. compătimire, milă; comizeraţie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. déplorer)
1. a plânge, a jeli, a compătimi (pe cineva sau ceva); a deplora.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déplorable)
1. vrednic de plâns, de compătimit; jalnic, lamentabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. pietoso)
1. (rar) milos, compătimitor; mişcător.
3. (p. ext.) pios, cucernic, evlavios.