Rezultate secundare (Conciliant):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. conciliant)
1. care se lasă uşor înduplecat; împăciuitor.
Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. réconciliateur)
1. (cel) care reconciliază; reconciliant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. transigens, după fr. transigeant)
1. care cedează uşor, face concesii, compromisuri; conciliant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accommodant)
1. care demonstrează un spirit conciliant.