Dictionar

Rezultate secundare (Confuz):

Confuz, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confus, lat. confusus)

1. neclar, imprecis, nelămurit, nedesluşit.

2. (despre oameni) încurcat, tulbure.


Confuzie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confusion, it. confusione, lat. confusio)

1. stare a ceea ce este confuz, vorbind despre lucruri fizice și lucruri morale.

2. actul de a confunda un lucru cu altul; rezultatul acestei acțiuni.

3. încurcătură; lipsă de orientare.

4. frământare sau dezordine politică.

5. jenă, din rușine sau din smerenie.

6. ~ mintală = tulburare de conștiință care apare în cazul unor infecții și intoxicații.

7. (înv.) confuziune.


Confuzie; greşeală

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT confusio

2. FR confusion; méprise

3. EN mistake; confusion

4. DE Verwechslung; Fehler

5. RU смешение; путaницa

6. HU összevisszaság, zűrzavar; tévedés, hiba


Confuziona

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. confusionner)

1. a întreține confuzia, a face lucrurile confuze.


Confuzional, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confusionnel)

1. referitor la confuzia mintală.


Confuzionant

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. confuzie)

1. care provoacă confuzie, derutant.


Ambiguu, -uă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. ambiguus, fr. ambigu)

1. cu mai multe înţelesuri; echivoc, confuz, neclar.


Amentiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. it. amente, dement)

1. stare = stare confuzională a conştiinţei.


Amfiguric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphigourique)

1. (despre scriere, vorbire, stil) obscur, confuz, neinteligibil.


Antipsihotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antipsychotique)

1. (medicament) care permite controlul halucinaţiilor, ideilor delirante, confuziei mintale.


Aprosexie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aprosexie)

1. slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.


Babelic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. babélique)

1. gigantic.

2. de o confuzie extremă.