Dictionar

considerabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. considérable)

1. însemnat, remarcabil, (foarte) mare.
 

acaparant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (acapara + -ant)

1. (persoană) care acaparează; acaparator.
2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparator.
3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparator.
 

acaparator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (după fr. accapareur)

1. (persoană) care acaparează; acaparant.
2. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine o cantitate considerabilă de alimente, bunuri et cetera; acaparant.
3. (persoană) care ia sau păstrează pentru sine lucruri care nu-i aparțin de drept; acaparant.
 

apreciabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. appréciable)

1. care poate fi apreciat; considerabil.
 

confortabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. confortable)

1. care oferă confort; comod.
2. (fig.) care asigură o liniște sufletească; important, considerabil.
 

criptopodie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryptopodie)

1. diformitate congenitală în care piciorul, rudimentar, este ascuns în celelalte organe dezvoltate normal.
2. diformitate în umflarea considerabilă a feței dorsale a piciorului.
 

feudalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. feudalità, fr. féodalité)

1. (istorie) regim politic și social specific Evului Mediu, caracterizat prin existența feudei, o proprietate teritorială acordată de un suzeran vasalului său, căruia i se cer în schimb anumite obligații (militare, financiare, judiciare et cetera); feudalism.
2. (prin ext.) putere considerabilă deținută de anumite clase ale societății.
3. (var.) (înv.) feodalitate.