Dictionar

Rezultate secundare (Consumat):

Consumaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. consommation, lat. consumatio)

1. faptul de a consuma.

2. ceea ce consumă cineva într-un local public.


Consumator de ciuperci (om)

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT mycophagus

2. FR consommateur des champignons; mycophage

3. EN mycophagist (man); mushroom-eater

4. DE Pilzesserin

5. RU rрибоед

6. HU gombafogyasztó (ember)


Consumator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. consommateur)

1. persoană care face consumație într-un local public.

2. persoană care achiziționează produse pentru uz personal și nu pentru a le revinde.

3. cel care consumă, care folosește bunuri sau servicii pentru a produce ceva; aparat care consumă energie electrică.

4. (loc. nom.) ~ țintă = potențial client vizat de un mesaj comercial.

5. (loc. nom.) ~ final = consumator care folosește un bun sau serviciu pentru uzul său personal, în vederea satisfacerii directe a unei nevoi (nu este neapărat cel care achiziționează un bun sau un serviciu, ci cel care îl folosește).

6. (loc. nom.) ~ intermediar = consumator care folosește un bun sau un serviciu ca parte a unei activități de producție.

7. (antonim) producător.


Avicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aviculaire)

1. care se hrăneşte cu păsări; care devorează păsările.

2. consumat de păsări; care servește drept hrană păsărilor.


Bar 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. bar)

1. local public în care consumatorii sunt serviţi stând în picioare sau pe scaune înalte, în faţa unei tejghele.

2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc şi se prepară băuturile.

3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se aşază băuturi, pahare, tutun şi prăjituri.

4. cabaret.


Bufet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. buffet)

1. mobilă în care se păstrează vesela şi tacâmurile.

2. local în care se vând mâncăruri reci şi băuturi care se servesc repede (consumate uneori în picioare); loc unde se vând prăjituri, mâncăruri reci, sandvişuri într-o instituţie, într-un teatru etc.

3. mâncăruri servite la un bufet (2).


Bulimic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. boulimique)

1. I. care este legat de bulimie; (prin ext.) care manifestă o foame mare.

2. (nosologie) hiperfagie = tulburare de alimentație caracterizată prin consumul excesiv și necontrolat de alimente, fără mecanismele compensatorii care împiedică creșterea în greutate.

3. II. (med.) persoană care suferă de bulimie.

4. (fig.) persoană care nu se poate opri din consumat.


Calorimetrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calorimétrie)

1. parte a fizicii care studiază metodele de măsurare a căldurii.

2. metodă de măsurare a cantităţii de căldură consumate de către corpul uman.


Chelner

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Kellner)

1. bărbat care servește consumatorii într-un local local de consumație; ospătar.

2. (var.) chelnăr.