Rezultate principale (Contamina):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contaminer, lat. contaminare)
1. tr., refl. a transmite agenţi patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi.
2. tr. a polua prin radioactivitate, microorganisme etc.
3. (fig.) a influenţa, a înrâuri.
4. refl. (despre două limbi) a se încrucişa.
5. (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc (schimbându-şi forma).
6. (despre elemente folclorice) a se întrepătrunde.
Rezultate secundare (Contamina):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contaminable)
1. care poate fi contaminat sau care riscă să-i contamineze pe ceilalți.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. contaminant)
1. substanță care contaminează, care alterează calitatea, puritatea.
2. substanță care infectează sau iradează organismul în care este introdusă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (contamina + -ant)
1. care contaminează, care alterează calitatea, puritatea; contagios.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (contamina, cf. fr. contamination)
1. acțiunea de a (se) contamina și rezultatul ei.
2. transmiterea unei boli; contagiune, molipsire.
3. invadarea organismului de către agenți patogeni.
4. invadarea mediului de către agenți poluanți.
5. (lingv.) contopire a două cuvinte sau construcții gramaticale datorită asemănării lor semantice; contaminație.
6. (inform.) infectarea unui fișier, a unui program cu un virus.
Parte de vorbire: locuțiune nominală
Origine: (contaminare + radioactivă)
1. (energie nucleară) prezența nedorită, la un nivel semnificativ, a substanțelor radioactive la suprafața sau în interiorul unui mediu oarecare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablastie)
1. (biol.) nedezvoltare sau dispariţie completă a unui organ.
2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. aseptiser)
1. a steriliza, a proteja împotriva contaminării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quarantaine, rus. karentin)
1. izolare preventivă a oamenilor, animalelor, navelor sau mărfurilor care provin dintr-o regiune unde bântuie o epidemie.
2. menţinere în izolare a persoanelor bănuite că ar putea răspândi o boală contagioasă.
3. restricţii aplicate în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor.
4. izolare a unui organism vegetal, pentru o anumită perioadă, de pericolul contaminării cu un anumit agent patogen transmisibil.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. contagiare)
1. tr., refl. a (se) molipsi, a (se) contamina.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contagieux, lat. contagiosus)
1. adj. (despre boli) molipsitor; contaminant.
2. infecţios.
3. s. m. f., adj. (suferind) de o boală molipsitoare.
Parte de vorbire: s.n. (latinism învechit)
Origine: (lat. contagium)
1. (med.) răspândirea unei boli transmisibile prin contact direct sau indirect, infecție sau contaminare; contagiune.