Dictionar

contribuție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contribution, lat. contributio)

1. parte cu care se contribuie la o acțiune, la o cheltuială comună; aport.
2. a pune la ~ = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune.
3. (jur.; pl.) sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război.
4. impozit.
 

ameliorator, -oare

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. améliorateur)

1. I. care ameliorează; având puterea de a îmbunătăți; ameliorant.
2. (creșterea animalelor) a cărui contribuție genetică îmbunătățește o rasă sau o descendență.
3. II. cel care ameliorează.
4. cal de reproducție a cărui contribuție genetică îmbunătățește o rasă sau o descendență.
 

aport 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apport)

1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună.
2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică.
3. capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni.
 

autoimpunere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. samooblojenie)

1. contribuție în bani sau în muncă benevolă, stabilită de o colectivitate în vederea unor lucrări locale de interes obștesc.
 

colectă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. collecte, lat. collecta)

1. strângere de bani (sau de obiecte) prin contribuție benevolă în scopul ajutorării cuiva.
 

compila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. compiler, lat. compilare)

1. a culege fragmente, idei din diverși autori, pentru a alcătui o lucrare nouă, fără o contribuție personală.
2. (inform.) a traduce un limbaj algoritmic sau un program în cadrul mașinii.
 

concurs

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. concours, lat. concursus)

1. examen pentru selecționarea candidaților la admiterea într-o instituție de învățământ sau pentru a obține un post, o bursă etc.
2. întrecere; competiție sportivă.
3. ajutor, sprijin; colaborare; contribuție.
4. a-și da ~ul (la ceva) = a colabora; ~ de împrejurări = conjunctură.