Dictionar

Rezultate principale (Controversă):

Controversa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. controverser)

1. a discuta în contradictoriu.


Controversă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. controverse)

1. discuţie în contradictoriu asupra unei chestiuni; polemică, dispută.

2. (fam.) discuţie aprinsă.


Rezultate secundare (Controversă):

Controversabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. controversable)

1. care poate fi controversat.


Controversabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. controversable)

1. care poate fi controversat.


Discusiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. discussion, lat. discussio)

1. dezbatere contradictorie, controversă; ceartă; contestaţie.


Discusiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. discussif)

1. care ţine de o controversă.

2. (med.) care înlătură, rezolvă acumularea de fluide.


Dispută

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dispute)

1. dezbatere, discuţie aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă.

2. competiţie (sportivă).


Eristic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. éristique, gr. eristikos)

1. I. referitor la eristică.

2. referitor la controversă.

3. şcoală = nume dat şcolii filozofice din Megara (Grecia antică), datorită înclinării ei spre controverse.

4. II. adept al eristicii.

5. filosof aparținând școlii din Megara.


Rix

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. rixe)

1. ceartă violentă între două sau mai multe persoane, adesea însoțită de bătaie şi de injurii; încăierare.

2. dispută, controversă.

3. (var.) rixă.