Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. copier)
1. tr. a reproduce un text, o operă de artă etc.
2. a reproduce ceva în mod servil şi fără originalitate; a plagia.
3. (peior.) a imita servil pe cineva.
4. (tehn.) a prelucra prin aşchiere la o maşină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic.
5. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiş în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notiţe etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (copia)
1. acțiunea de a copia și rezultatul ei; copiere, imitație.
2. reproducerea automată a unei piese, a unui text etc.
3. fraudă a unui student care copiază în timpul unui examen.
4. reproducere nerecunoscută a unei lucrări originale sau a unei părți a acesteia; plagiat.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. copiativo)
1. care serveşte pentru transcriere, pentru copii; copiator.
2. hârtie ~ă = plombagină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (copia + -tor)
2. s. n. aparat de copiat; xerox.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. photocopier)
1. a face o fotocopie; a face o copie printr-un procedeu xerografic.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. recopier)
1. a copia din nou un text, un act etc.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. télécopier)
1. a reproduce la distanță (un document grafic) prin telecopie; a faxa.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. encoche)
1. crestătură de dimensiune redusă sau tăietură mică.
2. decupaj utilizat pentru reperare; marcaj servind drept reper.
3. (cinema.) decupare pe marginea filmelor cinematografice, care acţionează dispozitivul de schimbare a iluminării în porţiunea maşinii de copiat.
4. (electronică) canal într-o piesă metalică pentru a introduce conductorii electrici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calque)
1. copie a unei schiţe, a unui desen, pe hârtie specială.
2. hârtie de ~ = hârtie transparentă de copiat.
3. (lingv.) traducerea dintr-o limbă străină a elementelor de formare a unui cuvânt, a unei expresii; preluare de către un cuvânt a sensului (sensurilor) unui cuvânt străin; decalc (2).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. calquer)
2. a forma cuvinte, expresii noi prin calc; a adăuga un sens nou unui cuvânt sub influenţa unui cuvânt străin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calligraphe)
1. cel care are scrisul frumos; cel care se îndeletniceşte cu copiatul artistic de cărţi şi manuscrise.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cliché)
1. plată (film) fotografică impresionată de lumină, proba negativă a unei fotografii.
2. planşă, copia unui text, a unei figuri pentru imprimare.
3. (fig.) frază banală, expresie stereotipă; şablon.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (copia)
1. acțiunea de a copia și rezultatul ei; copiere, imitație.
2. reproducerea automată a unei piese, a unui text etc.
3. fraudă a unui student care copiază în timpul unui examen.
4. reproducere nerecunoscută a unei lucrări originale sau a unei părți a acesteia; plagiat.