Dictionar

crestătură; excisură; inciziune

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT excisura
2. FR excisure
3. EN excision; cutting out
4. DE Ausschnitt; Einschnitt
5. RU вырез; вырезaние
6. HU kivágás; bemetszés; metszés
 

albaspină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. alba spina, it. albaspina)

1. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe în buchețele și cu fructe comestibile; păducel.
 

ancoșă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. encoche)

1. crestătură de dimensiune redusă sau tăietură mică.
2. decupaj utilizat pentru reperare; marcaj servind drept reper.
3. (cinema.) decupare pe marginea filmelor cinematografice, care acționează dispozitivul de schimbare a iluminării în porțiunea mașinii de copiat.
4. (electronică) canal într-o piesă metalică pentru a introduce conductorii electrici.
 

dantelură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dentelure)

1. ornament arhitectonic compus din zimți etc.
2. decupaj în formă de dinți; (prin ext.) decupare.
3. totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor.
 

emarginat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. émarginé, lat. emarginatus)

1. (despre frunze, petale) puțin crestat la vârf.
 

havat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (hava)

1. acțiunea de a hava și rezultatul ei; havare.
2. săpare cu haveza a unei crestături de o anumită adâncime într-o mină, pentru a ușura desprinderea materialului din masiv.
3. mașină de ~ = haveză.
 

incizie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incision, lat. incisio)

1. tăietură operată cu bisturiul în corpul unui om sau animal; incizură (2).
2. (fig.) cuvânt, expresie sarcastică, vitriolantă.
3. crestătură în coaja unui arbore, în interiorul unui material.