Dictionar

Rezultate secundare (Crustaceu):

Crustaceu (asemănător cu o crustă)

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT crustaceus; crustiformis

2. FR crustacé

3. EN crustaceous

4. DE krustenartig; krustenförmig; krustenbildend

5. RU корковидный; нaкипной

6. HU kéregszerű


Crustaceu, -ee

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. crustacé, crustacés)

1. I. care formează, prezintă o crustă.

2. în formă de crustă greu de separat de substrat.

3. (despre animale) care este înconjurat de o crustă; acoperit de o carapace tare.

4. (zool.) care ține de crustacee, privitor la crustacee.

5. (bot.) (despre licheni) care are un aparat vegetativ care aderă puternic de suportul pe care îl acoperă ca o crustă.

6. (med.) (despre o boală de piele) care este însoțită de cruste.

7. II. (la plural) clasă de artropode acvatice, cu respiraţie branhială şi corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (și la sg.) animal care face parte din această clasă.

8. aceste animale acvatice și comestibile (crabi, creveți, raci, homari, langustine).


Balan 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balane, lat. balanus)

1. mic crustaceu fixat pe rocile litorale sau pe cochilii.


Branchipus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. branchipus)

1. crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lăţite şi ochii pedunculaţi, care trăieşte prin bălţi.


Crab

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crabe)

1. crustaceu decapod marin cu abdomenul scurt şi îndoit sub cefalotorace.


Crevetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crevette)

1. mic crustaceu marin, comestibil, bun înotător.


Dafnie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. daphnie, lat. daphnia)

1. mic crustaceu de apă dulce, în zooplancton; purice-de-apă.


Gamar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gammare, lat. gammarus)

1. mic crustaceu din apele dulci stătătoare sau din pâraie; crevetă de apă dulce.