Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quarte, it. quarta, lat. quartus)
1. (muz.) interval de patru trepte într-o gamă diatonică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. quarta decima)
1. (muz.) interval de 14 trepte (o septimă peste octavă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. kvartal, germ. Quartal)
1. porţiune dintr-un oraş între străzi care se intersectează.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. quarta decima)
1. (muz.) interval de 14 trepte; a paisprezecea treaptă de la un interval dat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. quarte)
1. sistem de patru conducte electrice, izolate între ele şi împletite împreună, folosit pentru cablurile telefonice.
2. a patra poziţie de apărare la scrimă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diaphonie)
1. trecere a unui semnal de pe o cale de transmisiune pe o altă cale.
2. acord muzical în care un sunet este susţinut de octava, cvarta sau cvinta corespunzătoare acestuia.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. lydisch)
1. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebeşte de cea a modului major prin faptul că treapta a IV-a urcată, în loc să formeze cu tonica o cvartă perfectă, formează o cvartă mărită; lidian (II).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. plagal)
1. (în muz. bizantină şi gregoriană) mod ~ = mod plasat la o cvartă inferioară sau la o cvintă superioară faţă de modul autentic; cadenţă ~ă = succesiune de acorduri, la sfârşitul unei fraze sau perioade, bazate pe tonică şi pe dominantă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tétracorde)
1. liră antică cu patru coarde.
2. fragment al unei game din patru sunete consecutive, ale cărui extreme formează o cvartă.