Ruină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ruine, lat. ruina)

1. ceea ce a rămas dintr-o construcţie dărăpănată.

2. (fig.) pierdere a averii; distrugere, dezastru.

---

Hurdubă

Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (cf. hudubaie)

1. casă urâtă, dărăpănată.

2. (var.) hurubă, huzdubă.

---

Hurdubei

Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (cf. hurdubă)

1. casă urâtă, dărăpănată; (reg.) hurdubă.

---