Dictionar

declic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déclic)

1. dispozitiv, în formă de pârghie, destinat a declanșa un mecanism.
2. zgomot sec pe care îl face un mecanism când se declanșează.
 

declicheta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décliqueter)

1. a elibera clichetul care imobilizează un mecanism.