Rezultate principale (Decolare):
Parte de vorbire: s.
Origine: (decola)
2. separare chirurgicală a două planuri tisulare.
3. execuţie capitală prin tăierea gâtului cu sabia.
4. desprindere a unei mase de roci de fundamentul lor imediat.
Rezultate secundare (Decolare):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (aero- + desant)
1. operațiune care desemnează mișcarea forțelor armate cu aeronave, de obicei cu decolare și aterizare verticală, pentru a angaja și distruge forțele inamice sau pentru a captura și deține poziții cheie; desant aerian.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérodrome)
1. teren special amenajat pentru decolarea şi aterizarea avioanelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. appontage)
1. faptul de a ateriza pe pista unui portavion sau portelicopter; apuntare, aterizaj.
2. (antonime) decolaj, decolare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coordonnateur)
1. adj., s. m. f. (cel) care îndeplineşte o funcţie de coordonare.
2. adj. conjuncţie ~oare = conjuncţie care stabileşte un raport de coordonare.
3. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spaţiu şi distanţa parcursă de el de la punctul de decolare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. decollator)
1. instrument chirurgical de forma unui tăietor de hârtie cu marginile teşite, pentru decolare (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. héliport)
1. teren redus, pentru decolarea şi aterizarea elicopterelor.