Dictionar

Rezultate secundare (Deficient):

Deficient, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. déficient, lat. deficiens)

1. adj. în deficit; care produce mai puţin decât trebuie.

2. s. m. f. cel care prezintă o insuficienţă mintală, motrice sau senzorială.


Deficienţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. déficience, lat. deficientia)

1. lipsă, greşeală, scădere.

2. defect psihic sau fizic.


Acromatoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Achromatose)

1. deficienţă a pigmentaţiei normale a pielii.


Acustician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. acousticien)

1. specialist în acustică.

2. profesionist care se ocupă de corectarea deficiențelor funcției auditive prin intermediul dispozitivelor mecanice și electroacustice; audioprotezist.


Aeroionoterapie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. aeroionotherapy)

1. (med.) tratament medical cu aeroioni produși de aparate speciale.

2. (med.) metodă de tratament cu aer ionizat, care se folosește în scop terapeutic și preventiv în astmul bronșic, alergii, bronșită cronică, neurastenie, insomnie, sindromul de oboseală cronică, gripă, imunodeficiență și alte situații.


Aptialism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aptyalisme)

1. (med.) absența sau deficiența secreției de salivă; asialie.


Astenopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asthénopie)

1. scădere a capacităţii funcţionale a ochiului din cauza muşchilor oculari, a obosirii nervului optic sau datorită unor deficienţe ale retinei.


Calcipriv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. calciprive)

1. care se referă la sau se datorează unei deficiențe sau absențe de calciu; provocat de lipsa calciului.