OK
X
deghiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. déguiser)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
travesti.
2.
(fig.)
a
(se)
ascunde
sub
anumite
aparențe,
a
(se)
disimula,
a
(se)
masca.
deghizament
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. déguisement)
1.
acțiunea
de
a
(se)
deghiza
și
rezultatul
ei;
deghizare.
2.
acțiunea
de
a
se
îmbrăca
în
așa
fel
încât
să
devină
de
nerecunoscut.
3.
(fig)
prezentare
sub
o
altă
formă,
artificiu
de
a
ascunde
adevărul.
4.
(var.)
(înv.)
deghizământ.
asteism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. astéisme)
1.
figură
retorică
constând
în
deghizarea
unei
laude
sau
a
unei
flatări
sub
aparența
blamului
ori
a
reproșului.
camufla
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. camoufler)
1.
refl.
a
(se)
ascunde
vederii
inamicului.
2.
tr.
a
acoperi
orice
sursă
de
lumină
pe
timp
de
noapte.
3.
(fig.)
a
ascunde,
a
deghiza
(un
plan,
o
intenție
etc.).
carnaval
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. carnaval)
1.
perioadă
care
precedă
postul,
în
unele
țări,
în
care
au
loc
petreceri,
jocuri
etc.
2.
petrecere
populară
cu
jocuri
mimice,
deghizări,
focuri
de
artificii.
costuma
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. costumer)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
îmbrăca
special
(pentru
un
bal
mascat,
pentru
un
rol
într-o
piesă
de
teatru
etc.);
a
deghiza.
deghizament
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. déguisement)
1.
acțiunea
de
a
(se)
deghiza
și
rezultatul
ei;
deghizare.
2.
acțiunea
de
a
se
îmbrăca
în
așa
fel
încât
să
devină
de
nerecunoscut.
3.
(fig)
prezentare
sub
o
altă
formă,
artificiu
de
a
ascunde
adevărul.
4.
(var.)
(înv.)
deghizământ.
disimula
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. dissimuler, lat. dissimulare)
1.
a-și
ascunde
adevăratele
gânduri,
sentimente
etc.,
dându-le
aparențe
înșelătoare;
a
masca,
a
camufla.
2.
(fig.)
a
deghiza.