demoralizator, -oare
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. démoralisateur)
Etimologie: (fr. démoralisateur)
1. care demoralizează; care tinde sau urmărește să-i determine pe oameni să-și piardă încrederea, curajul; demoralizant.
2. (var.) (înv.) demoralizatoriu.
3. (antonime) moralizant, moralizator.