Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. insinuation)
1. acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei; insinuare.
2. indiciu, aluzie calomnioasă, răutăcioasă sau de natură denigratoare despre o persoană sau un lucru.
3. manieră inteligentă de a introduce cu blândețe și pricepere ceva; strecurare, infiltrare.